Obiceiuri și tradiții

Pe plaiuri bucovinene, Crăciunul este cea mai așteptată sărbătoare a anului, fiind celebrat cu o suită de ritualuri spectaculoase, menite să aducă belșug, sănătate și vitalitate. Începând cu ziua Sfântului Nicolae, când copiii cuminți sunt răsplătiți cu daruri, iar cei neascultători primesc nuielușe, gospodarii intră în febra pregătirilor; casele și curțile sunt curățate, bucătăriile aprovizionate, bărbații sacrifică porcul, iar tinerii formează cete și aleg repertoriul de colinde.

Grupurile de colindători se organizează încă din Postul Crăciunului, când se stabilesc membrii, conducătorul și recuzita. Ceata este o emblemă și un motiv de mândrie pentru sat, fiind alcătuită din tineri cu ținută aleasă, comportament impecabil și voce plăcută. În Ajun, copiii și flăcăii cutreieră ulițele și se opresc la toate casele pentru a face urări de bine. În Bucovina, colindele au rolul de a îndepărta spiritele rele și de a purifica sufletele, de aceea se spune că în această zi trebuie să ai poarta deschisă. Pe lumină, cei mici sunt primii care vestesc nașterea lui Iisus, primind în dar colaci, mere și nuci. Odată cu lăsarea serii se aud glasurile hotărâte ale feciorilor îmbracați în costume tradiționale și purtând căciuli decorate cu panglici colorate. Se opresc în special la casele fetelor nemăritate. În cazul cetei însoțită de muzicanți, tânără este invitată la joc de către conducător sau de către tânărul care o place.

În Ajun, la primele ore ale dimineții, gospodarul aduce în casă surcele și le împarte membrilor familiei, dorindu-le sănătate și prosperitate. Femeile aruncă semințe de cereale spre răsărit pentru ca recoltele să fie bogate și pun aluat la rădăcinile copacilor pentru că aceștia să fie rodnici. De asemenea, gunoiul strâns din casă și funinginea din sobe sunt împrăștiate în gradină, cu scop fertilizator. Pentru masa de Ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare de post, printre care grâu fiert, fasole, borș de bureți, ciuperci cu usturoi, fructe uscate. În mijlocul lor se așază un colac împletit sub forma cifrei 8, care nu se mănâncă, ci se păstrează pentru practicile agricole din primăvară. După ce preotul binecuvântează casa și bucatele, toată lumea se strânge în jurul mesei; resturile de mâncare se pun într-o farfurie pe marginea ferestrei, fiind oferite, în mod ritualic, morților.