Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Tradiții și obiceiuri

„Malanca lui Ştefan cel Mare“

Urmând tradiției ultimilor ani, pe data de 31 decembrie 2016, în mai multe locaţii din oraşul Vicovu de Sus, județul Suceava, a avut loc reprezentaţia piesei de teatru popular „Malanca lui Ştefan cel Mare“, cu douăzeci de tineri călare costumaţi în haine de epocă.

Rând pe rând, personaje ca domnitorul Ştefan cel Mare, Sultanul, Anul Nou, Anul Vechi, Domniţa, Moşneagul, Baba, haiduci şi răzeşi moldoveni au prezentat crâmpeie din viaţa Moldovei din mai multe epoci istorice, punându-se accent îndeosebi pe personalitatea lui Ştefan cel Mare şi pe existenţa săracă şi plină de primejdii a ţăranilor deveniţi haiduci.

Piesa de teatru popular sau aşa-zisa „Malanca lui Ştefan cel Mare“ reprezintă o tradiţie din ultima zi a fiecărui an pentru locuitorii din Vicovu de Sus, cât și pentru cei din localitățile învecinate: Putna, Arbore, Suceviţa. Trupa este formată din tineri din oraşul Vicovu de Sus, are peste douăzeci de personaje şi este coordonată şi înfiinţată de agent-şef Petru Bodîrlău, cel care joacă rolul lui Ştefan cel Mare. Piesa are în componenţa sa fragmente din poezia „Doina“ de Mihai Eminescu şi „Apus de soare“ de Barbu Ştefănescu Delavrancea şi prezintă crâmpeie de viaţă din mai multe epoci istorice, punându-se accent îndeosebi pe personalitatea lui Ştefan cel Mare şi pe viaţa săracă a ţăranilor deveniţi haiduci care duc o viaţă grea şi plină de primejdii.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează în Vicovu de Sus

Boboteaza este o sărbătoare marcată în calendarul ortodox și reprezintă ziua în care Isus Hristos a fost botezat, dar și finalul ciclului celor 14 zile de înnoire a timpului, zile care aparțin sărbătorilor de iarnă.

În această zi, pe 6 ianuarie mai exact, în Vicovu de Sus, Siret, Sucevița, Solca, Ostra, Pîrteștii de Jos, Solca, Broșteni, se păstrează o serie de tradiții deosebite. Apa este sfințită prin slujba Iordanului, un ritual creștin căruia i se adaugă practici de alungare a spiritelor rele prin stropirea persoanelor cu aghiasmă, prin stropirea copiilor, animalelor, gospodăriilor, pomilor, dar și prin focuri ritualice și producerea de zgomot mare: împușcături, tobe.

De Bobotează, în aceste sate, preoții umblă pe ulițe, pe la casele oamenilor cu crucea și aghiasma, însoțiți de cete de copii care cântă Chiraleisa (un cântec magic). Ca să primească preotul, gospodinele prepară mâncăruri ritualice cum ar fi grâu pisat și fiert, îndulcit cu miere, prune afumate și fierte sau sarmale cu crupe.

Ultima actualizare: 11:53 | 26.01.2023

Sari la conținut